Licenta
Academia Nationala de Educatie Fizica si Sport
Facultatea de Kinetoterapie
LUCRARE DE LICENTA
OPTIMIZAREA REFACERII POSTEFORT LA BASCHETBALISTI PRIN UTILIZAREA STRETCHINGULUI
INDRUMATOR STIINTIFIC
Lector univ., Dr. Mircea Bratu
Absolvent: Coman Gabriel
Bucuresti, 2008
CUPRINS
Capitolul I - INTRODUCERE 1. Generalităţi 2. Importanţa temei Capitolul II - FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A LUCRĂRII 2.1. Baschetul 1. Caracteristici funcţionale şi biomotrice 2. Biomecanica în baschet 2.2. Refacerea organismului după efortul sportiv 1. Principiile refacerii 2. Bazele fiziologice ale refacerii 3. Clasificarea refacerii 4. Scop. Obiective. Mijloace ale refacerii 2.3. Consideraţii despre stretching 1. Efectele stretchingului 2. Metode de stretching 3. Reguli ale practicării stretchingului 4. Stretchingul în baschet
Capitolul III- CONCLUZII Bibliografie
Capitolul I INTRODUCERE
1.1. GENERALITĂŢI
De mai bine de douăzeci de ani, adică de la publicarea primei ediţii a cărţii lui Bob Anderson, dedicată stretchingului, exerciţiile de întindere statică sunt utilizate pe scară largă, în special în fazele de încălzire şi de refacere după efort, ajungând să facă parte din bagajul metodelor vizând dezvoltarea mobilităţii articulare, înlocuind metodologiile bazate pe exerciţiile de tip dinamic, considerate ca prezentând riscuri de accidentări. Stretchingul reprezintă o metoda kinetică prin care musculatura este solicitată în sensul alungirii ei, la finalul procesului de întindere, musculatura revenind până aproape de dimensiunea ei iniţiala. Din punct de vedere al kinetologiei medicale, stretchingul poate fi considerat parte integrantă a componentelor acesteia: kinetoterapia şi kinetoprofilaxia. Utilizând aceleaşi mijloace, aplicate cu respectarea regulilor exersării, preluate din
Facultatea de Kinetoterapie
LUCRARE DE LICENTA
OPTIMIZAREA REFACERII POSTEFORT LA BASCHETBALISTI PRIN UTILIZAREA STRETCHINGULUI
INDRUMATOR STIINTIFIC
Lector univ., Dr. Mircea Bratu
Absolvent: Coman Gabriel
Bucuresti, 2008
CUPRINS
Capitolul I - INTRODUCERE 1. Generalităţi 2. Importanţa temei Capitolul II - FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A LUCRĂRII 2.1. Baschetul 1. Caracteristici funcţionale şi biomotrice 2. Biomecanica în baschet 2.2. Refacerea organismului după efortul sportiv 1. Principiile refacerii 2. Bazele fiziologice ale refacerii 3. Clasificarea refacerii 4. Scop. Obiective. Mijloace ale refacerii 2.3. Consideraţii despre stretching 1. Efectele stretchingului 2. Metode de stretching 3. Reguli ale practicării stretchingului 4. Stretchingul în baschet
Capitolul III- CONCLUZII Bibliografie
Capitolul I INTRODUCERE
1.1. GENERALITĂŢI
De mai bine de douăzeci de ani, adică de la publicarea primei ediţii a cărţii lui Bob Anderson, dedicată stretchingului, exerciţiile de întindere statică sunt utilizate pe scară largă, în special în fazele de încălzire şi de refacere după efort, ajungând să facă parte din bagajul metodelor vizând dezvoltarea mobilităţii articulare, înlocuind metodologiile bazate pe exerciţiile de tip dinamic, considerate ca prezentând riscuri de accidentări. Stretchingul reprezintă o metoda kinetică prin care musculatura este solicitată în sensul alungirii ei, la finalul procesului de întindere, musculatura revenind până aproape de dimensiunea ei iniţiala. Din punct de vedere al kinetologiei medicale, stretchingul poate fi considerat parte integrantă a componentelor acesteia: kinetoterapia şi kinetoprofilaxia. Utilizând aceleaşi mijloace, aplicate cu respectarea regulilor exersării, preluate din